Azi-dimineaţă m-am trezit,
Căci mi-a bătut nerăbdător în geam,
cu degetele sale fragede de ram,
caisul, care peste noapte-a înflorit.
Şi nu-l recunoscui de la-nceput…
Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa,
că m-am gândit un înger c-a trecut
şi-n ramurile lui şi-a frânt aripa.
Dar poate nu-i caisul, m-am gândit,
Şi-atunci, supărat că tac astfel,
obrazul mi-a lovit cu ramul înflorit
şi-ndată l-am recunoscut că este el,
prietenul copilăriei, mult iubit.
(Magda Isanos, Caisul) două cuvinte formate prin derivare si două conversiune